TEORIA CULORILOR
TEORIA CULORILOR
Despre Culori
Acest ghid este un prim pas pentru a înțelege relația dintre culori și mediile prin care sunt transmise ochiului uman..
DPI
Unitate de masură care reprezintă câti pixeli sunt printaţi pe un inch. Condiţia esenţială pentru alegerea numarului DPI este..
CMYK vs RGB
Diferenţa între cele doua modele de culoare: una este substractiva (CMYK) iar cealalta aditiva (RGB).
RGB redă o imagine emisă de..
HUE|SATURATION|LIGHTNESS
Manevrând aceste trei setări se poate obţine orice culoare
PLAIN BLACK vs RICH BLACK
În imprimare există multe moduri diferite de a reprezenta negru. Cea mai simplă este “negru simplu”, sau 100% cerneală neagră (0C, 0M, 0Y, 100K). Cu toate acestea..
RASTER vs VECTOR
Pixel vs Formula
Imaginile sunt alcătuite dintr-un numar finit de puncte
şi pierd din calitate cu orice modificare.
Tips & Tricks
Sfaturile noastre pentru graficienii începători, dar și pentru cei cu experiență. Tips and Tricks.
DESPRE CULORI
RED BLUE YELLOW
CULORI PRIMARE
(culori ce nu pot fi obţinute din combinarea altor culori)
combinând câte două culori primare
GREEN ORANGE VIOLET
CULORI SECUNDARE
combinând o culoare primară cu una secundară
CULORI TERTIARE
(nu au nume specifice, sunt o combinaţie între numele
celor două culori care le formează)
ROATA CULORILOR
Dots Per Inch ( DPI )
Unitate de masură care reprezintă câti pixeli sunt printaţi pe un inch
72 DPI – imaginile web (nepotrivite pentru printuri profesionale).
300 DPI – rezoluţia necesară pentru un print de calitate.
Condiţia esenţială pentru alegerea numarului DPI este distanţa de la care vezi obiectul printat.
Atentie! dot/inch nu este acelasi lucru cu dot/cm.
72 DPI
300 DPI
HUE | SATURATION | LIGHTNESS
Manevrând aceste trei setări se poate obţine orice culoare
RGB | CMYK
Ambele sisteme au la bază 3 culori primare, din amestecul cărora, în diferite cantităţi, rezultă toate celelalte culori. RGB are la bază culorile roşu, verde şi albastru. CMYK are la bază culorile cyan, magenta şi galben
Din amestecul culorilor primare două câte două din fiecare sistem se obţin, pe rând, culorile primare din celălalt sistem
În modelul RGB din amestecul celor trei culori primare se obţine alb, pe când în modelul CMYK din
amestecul celor trei culori culori primare se obţine negru.
De aceea spunem că RGB este un model aditiv, iar CMYK este un model sustractiv (sau substractiv), albul reprezintă prezenţa totală a culorii, negrul absenţa totală a culorii.
Pentru a înţelege mai bine acest aspect, să ne gândim la următorul lucru: modelul RGB este folosit în reprezentarea imaginilor de către diverse dispozitive electronice: monitoare, televizoare, proiectoare etc. Monitorul, televizorul sau ecranul telefonului nostru, atunci când sunt închise, sunt negre. Pentru a obţine culorile, trebuie adăugată lumină. Adăugând cele trei culori primare (la saturaţia/intensitatea lor maximă), obţinem alb.
RGB vs CMYK
Diferenţa între cele doua modele de culoare: una este substractiva (CMYK) iar cealalta aditiva (RGB)
Principalul rol al paletei de culori RGB
este reprezentarea imaginilor in formatele
electronice, pe ecranele monitoarelor şi al
televizoarelor.
Modelul CMYK este folosit în reprezentările
tipografice. Aproape toate culorile din
spectrul vizibil pot fi reproduse cu ajutorul
acestor patru culori.
- Diferenţa între cele doua modele de culoare: una este substractiva (CMYK) iar cealalta aditiva (RGB).
- RGB redă o imagine emisă de lumină, iar CMYK o imagine emisa prin reflexie. Este imposibilă reproducerea unei imagini de pe monitor (RGB) în mod identic pe hartie (CMYK).
- Culorile în RGB sunt exprimate cu valori între O si 255 iar în CMYK în procente.
De exemplu culoarea roşu Coca-Cola – CMYK C:O M:100Y:85 K:O, iar în RGB R:255 G:O B:O
În mod tradiţional, hârtia pe care se tipăreşte este albă. De aceea în modelul CMYK, pornind de la acest alb al hârtiei, fiecare nuanţă sustrage sau blochează o anumită parte a spectrului luminii. Combinând cele trei culori primare, se obţine o blocare totală a spectrului luminii, deci negrul.
PLAIN BLACK vs RICH BLACK
Asemănarea între cele doua modele de negru: ambele arată la fel pe monitor, însă diferența se vede pe hârtie
Plain Black
De folosit în cadrul paginilor de text. Nu există riscul ca textul sa iasă blurry din cauză nealinierii unitaţilor de imagine CMYK ale imprimantei.
Rich Black
De folosit în cadrul printurilor cu tente plate pentru obţinerea unui negru mult mai intes.
Greșit
Toate culorile la procent 100% implică mult prea multă cerneală, hartia cu gramaj mic (80g/mp) vălurindu-se din cauza excesului.
RASTER vs VECTOR
Raster – Pixel | Vector – Formula
RASTER
RASTER= PIXEL *.jpg, *.tiff
Imaginile sunt alcătuite dintr-un numar finit de puncte şi pierd din calitate cu orice modificare.
Ai nevoie de imagini raster şi le foloseşti când :
➔ vrei detalii şi imagini fotorealiste;
➔ vrei sa fii sigur ca nimeni nu mai poate modifica prea uşor lucrarea ta;
➔ vrei sa fii sigur că fişierul pe care îl trimiţi mai departe nu va suferi modificari “spontane” datorate incompatibilităţii între diverse programe.
VECTOR
VECTOR= FORMULA *.pdf, *.ai, *.cdr
Imaginile sunt alcătuite şi redate prin funcţii matematice şi nu îşi pierd calitatea la modificări.
Ai nevoie de vectori şi îi foloseşti când :
➔ vrei să poţi să măreşti o imagine fără să pierzi din calitate;
➔ vrei să poţi modifica oricand şi foarte uşor forma şi culorile desenului .
Recomandarea noastră
- Imagine (poze, randări, etc.) – *.jpg, *.tiff – 300dpi
- planuri de arhitectură – * .pdf
Nu dorim în mod special
- *.dwg – grosimi de linii diferite, lipsă fonturi, incompatibilităţi între versiuni de AutoCad
- *.psd – fişiere mult prea mari, lipsa fonturilor
- *.cdr, *.ai – incompatibilitate între versiuni
TIPS & TRICKS
Sfaturile noastre pentru graficienii începători, dar și pentru cei cu experiență. Tips and Tricks
Nu ignoraţi constrangerile unui gamut (paletă) de culori.
Intensitatea unui roşu nu iese aşa cum o vedeti pe monitor pentru
ca probabil nu corespunde gamutului de culori pe care poate să ii redea.
Un gamut reprezintă totalitatea culorilor pe care un dispozitiv
(monitor, tv, camera foto, scaner) poate să îl cuprindă.
ln discuţiile cu clienţii NU specificati numele culorilor dupa cum apar pe monitor. Folositi un mostrar Pantone.
Nu folosiţi culori Pantone pentru un print pe o imprimantă cu 4 culori (CMYK).
Nici o imprimantă de acest gen nu poate reda cu acurateţe
tentele Pantone.
Nu specificaţi niciodată valorile numerice RGB pentru un print. Culorile RGB nu se pot printa cu acurateţe pe o imprimată CMYK.
Sincronizaţi aceleaşi setări de culoare (profile, gamut-uri) pentru toate programele de grafică pe care le folosiţi.
Culorile pot apărea diferite în functie de contextul (alte culori) în care se afla. Pentru vizualizarea culorilor unui print în condiţii optime este necesară o camera albă, lumină albă/lumina naturală.
Nu încercaţi să printaţi niciodata o tenta cu opacitatea de 5%.
Probabilitatea sa NU iasa la print este mare.
Pentru tente cu opacităţi diferite păstraţi un minimum de 10% între ele ca să se observe diferenţa.
Folosiţi Rich Black pentru background-uri negre. Folosiţi cu încredere unealta Eyedropper, sau C: 75% M: 65% Y: 67% K: 90%
Utilizaţi profile de culoare în modul vostru de lucru.
Un profil de culoare păstreaza pe cât posibil consistenţa culorilor la trecerea unui proiect din modul RGB (monitor) în modul CMYK (hârtie).
Pentru aceasta monitorul tău trebuie bine calibrat în functie de posibilităţile lui cât şi de lumina din cameră.
Una din cele mai comune greşeli alegraficienilor începatori este trimiterea materialelor la print în format RGB.
Ca urmare, trebuie sa cereti ca imaginile sa fie convertite în format CMYK înainte de tiparire.
Conversia ar trebui sa fie una simpla, deşi cateodata gama de culori după comprimarea în format CMYK duce la o schimbare completa a tonurilor de culoare.
PROFILE DE CULOARE
Dacă tipăriţi materialul în format RGB puteţi vedea de multe ori diferenţe de culoare dramatice.
Primul pas pe care ii puteti facepentru o apropiere decentă a culorilor între monitor şi hartie ar fi să vă schimbaţi în programele dvs. de lucru modul RGB în CMYK.
În cazul modelului CMYK exista mai multe variabile care pot influenta producerea unei culori: caracteristicile de absorbţie a cernelei pe diverse tipuri de hârtie, vâscozitatea cernelei, cantitatea de cerneală depusa pe o suprafată, metoda de aplicare a cernelei (inkjet, laser), culoarea şi compoziţia hârtiei, textura hârtiei, etc.